- furniruí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. furniruiésc, imperf. 3 sg. furniruiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. furniruiáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
furnirui — FURNIRUÍ, furniruiesc, vb. IV. tranz. A aplica prin încleiere şi prin presare una sau două foi de furnir pe faţă unei piese de lemn pentru a i da un aspect estetic, pentru a i mari stabilitatea sau pentru a acoperi unele defecte. – Fumir + suf.… … Dicționar Român
furniruire — FURNIRUÍRE, furniruiri, s.f. Acţiunea de a furnirui şi rezultatul ei. – v. furnirui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 furniruíre s. f., g. d. art. furniruírii; pl. furniruíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
placa — PLACÁ, plachez, vb. I. tranz. 1. A acoperi suprafaţa unui element de construcţie, a unui obiect etc. cu un strat de material de altă natură, pentru a l proteja, pentru a i înfrumuseţa aspectul etc. 2. (La jocul de rugbi) A opri un jucător să… … Dicționar Român
furniruit — FURNIRUÍT, Ă, furniruiţi, te, adj. (Despre piese de lemn) Acoperit cu furnir. [pr.: ru it] – v. furnirui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român